„Sârme și portocali”, de Delia Oltea Rusu

  • părere de cititor cu creionul în mână

N-am auzit niciodată de Delia Oltea Rusu. Am luat cartea „Sârme și portocali” la grămadă, așa cum obișnuiesc să fac săptămânal. Deschid site-urile specializate în vânzări de cărți, aleg scriitorii străini care mă interesează, adaug în coș, apoi poposesc și la scriitorii români, fiindcă urmăresc fenomenul scriiturii românești cu interes. Este o bucurie să citești cărți scrise în propria ta limbă, cu toate subtilitățile, sugestivitatea și sinonimia aferente.

Coperta_sarme_si_portocali

Aflu că „Sârme și portocali” este romanul de debut al Deliei Oltea Rusu, în care autoarea își descrie experiența de român emigrant din primii ani de după Revoluție; nu orice emigrant însă, ci emigrantul intelectual, sărăcit în propria patrie și pustiit sufletește de condiția precară a dascălului român, marginalizat și prost plătit, copleșit de facturi și griji pământești și îndepărtat iremediabil de preocuparea superioară firească a profesorului de carieră. Emigrantul apăsat nu doar de poveri materiale, ci și sufletești, fiindcă nici o mamă nu va putea trece vreodată peste moartea primului său copil, cei doi care i-au urmat având în sufletul acesteia strict locurile lor, fiind imposibil de umplut un spațiu din care a fost smulsă cândva o inimă izvorâtă din tine.

Și a urmat plecarea. Destinația – Germania. Punctul terminus – pământurile plantate cu viță-de-vie ale unui latifundiar cu comportament „hitlerist”, unde Delia experimentează munca pe brânci, umilința dusă la extrem, extenuarea fizică și psihică, contopirea cu pălmașii tuturor națiilor năpăstuite de pe pământ, înhămați la aceeași căruță cu ea, dependența de oameni cărora în alte circumstanțe este greu de crezut că le-ar fi cerut ajutorul (africanul Daniel), foamea cronică, urmată de pierderea mai multor kilograme, deznădejdea, dorul extrem (gândul la cele două fiice i-a dat putere în nenumărate rânduri), întunericul (a fost „uitată” șaptesprezece ore în mijlocul dealurilor cu viță-de-vie de patronul șovinist, pentru care orice muncitor al pământurilor lui era doar „un cetățean de mâna a doua”, fără drepturi și nevoi proprii). Cele trei luni de coșmar printre sârmele de viță-de-vie au dat și prima parte a titlului romanului, profund autobiografic și lipsit de orice umbră de machiaj.

Convinsă că întoarcerea acasă, în orășelul ei liniștit din Ardeal, la terminarea contractului epuizant, ar fi unica soluție logică, hazardul a făcut însă jocurile altfel. Noua sa țară de adopție a devenit Spania (patria culegătorilor de portocale, de unde și partea a doua a titlului), iar noul oraș, în care s-a și naturalizat – Girona. De aici și până la revenirea definitivă în țară, autoarea a construit o înlănțuire impresionantă de evenimente, culminând cu întregirea familiei pe pământul spaniol, soțul său și fetele emigrând și ei pentru a fi toți laolaltă, lupta pentru obținerea în lanț a unor slujbe umile, „la negru”, toate însă pentru realizarea dezideratului suprem de obținere a dreptului legal de muncă, iar mai apoi, pentru a-și demonstra sieși, dar și spaniolilor, deopotrivă, că nu este cu nimic mai prejos decât oricare dintre ei, dacă e vorba de obținerea unei slujbe la care ar fi aspirat vreun nativ; țel, până la urmă, atins cu succes.

Cartea Deliei Oltea Rusu pare scrisă „din voleu”. „Mingea” (aici cuvintele) a fost preluată și expediată (în fraze) înainte de a atinge pământul. Totul se afla în mintea scriitoarei, ea neavând nevoie de construcții fictive, speciale, pentru a-și așterne povestea pe hârtie. De aceea, scriitura este sinceră, lipsită de prețiozități, fără sofisticării și pedanterii. Ar fi fost, de altfel, inutile.

Am remarcat, la Delia Oltea Rusu – dincolo de coerență, curaj, sinceritate – și un talent descriptiv real, survenit fie spontan („Nu aveau nici măcar muște!” – descrierea curățeniei nemțești), fie pe calea naturală a îmbrăcării unui loc sau peisaj în mantii stilistice speciale, care să le dea coloratură și contur. („Sate înflorate, sub un cer mereu schimbător, foarte rar senin, aproape permanent ciufulit de nori pufoși” – descrierea zonei din Germania unde și-a găsit de lucru; „… în lumea mea mică și prăpădită a intrat întreaga planetă, cu toate culorile și mirosurile ei…” – descrierea modului în care autoarea a îmbrățișat secretele culinare ale pribegilor alături de care-și trăia exilul, din țări precum Argentina, Uruguay, Chile, Venezuela, Columbia, Mexic, Ecuador, Maroc, Africa, Rusia, Polonia, Ucraina, Bulgaria etc.)

Mi-ar fi plăcut, totuși, să se insiste pe anumite portrete. Să-i „văd” mai bine, cu ochii minții, pe anumiți protagoniști ai autobiografiei. Nu știu cum arată soțul Deliei, nici fetele, nici prietena Monica, nici mulți alții; știm ce fac, nu și cum sunt. Îmi dă speranțe însă, pentru orice viitoare apariție sub semnătura Deliei Oltea Rusu, descrierea precisă a patronului firmei la care a lucrat pentru prima oară în calitate de angajată cu drepturi depline: „Un bărbat înalt și suplu, cărunt și frumos, cu o ținută de lord englez, un gentleman cum rar mai vezi azi. Toată lumea din firmă îl trata cu „voste” (dumneavoastră), chiar și cei care aveau 30 de ani vechime în firmă… Toată lumea din firmă îi purta un respect amestecat cu frică și admirație, știa pe nume fiecare angajat din firmă… Era spaima vieții mele și cred că-mi era la fel de groază de el ca de profa de mate din liceu.” Deci, se poate.

Am mai remarcat și vreo șase cuvinte în care litera „a” a devenit, nejustificat, „ă” sau „â”, fără însă ca acest lucru să deranjeze sau să fie neapărat sesizabil. Orice editură însă, inclusiv „Herg Benet”, poate tinde spre „nici o carie”.

Cartea place. Se citește ușor și este dovada vie a faptului că nu doar biografiile celebrilor prezintă interes. Poate incita la fel de mult biografia unui om simplu, dacă el se numește Delia Oltea Rusu și a avut chemarea de a reda o realitate prin care au trecut milioane de alți semeni de-ai ei. Într-un fel, Delia Oltea Rusu cuprinde, în „Sârme și portocali”, destinele tuturor. Celebri, de-acum încolo.

Editura „Herg Benet, 2015

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s