Mă pișezez!

Festivalul clătitelor, Moneasa. Sofia – patru ani. Aleea, plină de lume, cozi interminabile la mici, bere, clătite și alte alea, îmbuzeală, căldură sufocantă.

clatite cu capsuni

Fata mea, brusc, în gura mare:
– Maaaamiiii, fac piiiiișuuuu…
Că tot n-aveau ce face, oamenii stătători pe la cozile din jur s-au întors zâmbind, la auzul problemelor fiziologice ale Sofiucăi, exprimate cu glas muuuult prea tare.
La rândul meu, cu ochii scrutând prin mulțime să ghicesc unde-am putea să ne retragem, pentru urgența iminentă, dar și zorită de fată, care nu mai putea aștepta, mă găsii să fac conversație cu fie-mea, dacă tot aveam atâția spectatori, conversație din care să și dau bine, cumva, să nu creadă populația că am un copil needucat, căruia nu i s-a spus că sună mai bine „mami, fac pipi”, decât „mami, fac pișu”. Și grăiesc:
– Sofiuca, draga mea, cum te-am învățat eu pe tine să spui frumos, când ai o astfel de urgență?
– Năucită și jucând de pe-un picior pe altul, în semn de nerăbdare ajunsă la extrem, fata se luminează brusc la față, dovadă că și-a amintit EXACT cum trebuia ea să spună frumos:
– A, da, mami, știu. Trebuia să spun „mamiii, mă pișezez!”
Firește, râs general, lumea se amuza copios și o asigura în glumă pe Sofia că s-a exprimat perfect; în ce mă privește, surprindere maximă, mai că-mi venea s-o mănânc de drag, așa că, dacă tot n-am fost noi deloc „politically correct” în materie de exprimare cât de cât „savantă”, am găsit cu cale să ne îndreptăm în grabă înspre cel mai apropiat tufiș, un fel de corespondent perfect pentru „pișu”. Dacă ne-am fi „pișezat”, trebuia să căutăm o toaletă, pentru potriveală doctă de termeni, că nu se face să amestecăm pe tanda cu manda! 🙂

Anunțuri

4 gânduri despre „Mă pișezez!

  1. Ce m-am putut distra citind povestioara redată cu multă savoare și umor!? Copiii sunt inepuizabili în a inventa cuvinte sau forme de exprimare inedite și total neașteptate. Așa îmi amintesc cum un puști din vecini, de vârsta Sofiei, nici cum nu putea spune capac, nu ieșea din „cacăncacăn”! De unde până unde? Sau fiul meu, Gabi, în loc de mașină spunea „mâtea”?! Te poți prăpădi de râs. Sau când plecam la iarbă verde, tot întreba pe drum: „când ajungem la excursie?” Drăguț!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s