Numai de la gaura a patra

homorod

Am fost în tabăra pionierească de la Homorod de trei ori. Tovarășa Damian, de biologie, avea intrare, an de an, la vila șase, amplasată ultracentral-Homorod, de unde se vedea bine platoul de evenimente, dar și izvorul cu apă minerală, singurul din care aveam voie să bem în cele șase zile de distracție. Fiindcă ar fi trebuit să fie distracție. La Homorod însă, timpul părea desprins din „Ziua Cârtiței”. Se repeta totul cu obstinație, ca într-un carusel defect, nevoit să se învârtă veșnic, fără oprire, în același fel.

Duminica seara ajungeau hoardele de copii, se cazau – noi la vila șase, comme d’habitude – primeau punga de hârtie maro cu hrana rece, pită cu pateu și-o ridiche, mâncau, fuga la izvor după apă minerală, cântec de tabără, pijamale, culcare.

Lunea, deschidere tabără, mic dejun la cantină, pită cu margarină și dulceață de prune, ceai bun, ridicat steag pe catarg, slăvit Tovarășul, ales comandant de unitate, cântec pionieresc, masă de prânz la cantină, somn două ore. Trezit, izvor apă minerală, excursie pe un deal abrupt, mâncat în poieniță hrana rece din punga maro, pită cu pateu și-o ridiche, întors – prăvălit la vila șase, fuga la izvor, cântec de tabără, pijamale, culcare.

Marțea, mic dejun la cantină, pită cu margarină și dulceață de prune, ceai bun, concurs de poezii patriotice pe platou, slăvit Tovarășul, cântec pionieresc, masă de prânz la cantină, somn două ore.  Trezit, izvor apă minerală, plimbare prin poienițele din jurul Homorodului, mâncat într-una din ele hrana rece din punga maro, pită cu pateu și-o ridiche, întors greoi la vila șase, fuga la izvor, cântec de tabără, pijamale, culcare.

Miercurea, mic dejun la cantină, pită cu margarină și dulceață de prune, ceai bun, concurs de muzică populară autentică pe platou, slăvit Tovarășul, cântec pionieresc, masă de prânz la cantină, somn două ore.  Trezit, izvor apă minerală, jocuri educative pe platou, mâncat într-o poieniță hrana rece din punga maro, pită cu pateu și-o ridiche, fuga la izvor, cântec de tabără, pijamale, culcare.

Joia, mic dejun la cantină, pită cu margarină și dulceață de prune, ceai bun, vizitarea ruinelor Foldvar si ale unei fortificatii romane, revenire în tabără, cântec pionieresc, masă de prânz la cantină, somn două ore.  Trezit, izvor apă minerală, vizită organe de partid din Harghita, cântece pionierești omagiale pe platou, mâncat festiv la cantină, împreună cu tovarășii, pireu cu șnițel și salată de varză, mmmmm, întors la vila șase, fuga la izvor, cântec de tabără, pijamale, culcare.

Vinerea, mic dejun la cantină, pită cu margarină și dulceață de prune, ceai bun, reunire pe platou, activități de premiere, diplome, medalii, cântec pionieresc, masă de prânz la cantină, somn două ore.  Trezit, izvor apă minerală, program de voie la club, jocuri de copii, foc de tabără, cântec de tabără, vila șase, fuga la izvor, pijamale, culcare.

Sâmbăta, mic dejun la cantină, platou, la revedere tabără dragă, plâns, îmbrățișat, schimbat adrese, fuga la izvor, luat apă pentru drum, gară, tren,  mâncat din pungă, pită, două pateuri, două ridichi, conforme cu distanța în kilometri Homorod – Arad, întors acasă.

Am rămas, în ani, cu o singură dilemă. La izvor întâlneam întotdeauna un moșneag cărunt, cu o mustață gălbuie și o țigară Carpați în colțul gurii. Când să pun sticla la una dintre cele zece găuri ale țevii lungi prin care curgea celebra apă, moșul îmi șoptea: „Ia de la gaura patru, numai de la gaura patru!” N-a fost zi să nu mă-ntreb de ce apa de la gaura patru ar fi fost mai bună, din moment ce prin țeava lungă curgea aceeași apă, care țâșnea și prin cele zece găuri, făcute la distanțe egale. Moșul însă, când mi-am luat inima-n dinți și l-am întrebat, a ridicat doar sprâncenele-n sus și degetul arătător al mâinii drepte, gen „fă numai așa, că n-am îmbătrânit eu degeaba, să vorbesc prostii!” Și cam atât mi-a fost. De ce mi-am amintit de Homorod? Fiindcă ieri, vrând să iau un cărucior oarecare dintr-unul din cele patru șiruri cu cărucioare identice din fața supermarketului, s-a apropiat de mine un bătrân și mi-a vândut, conspirativ, un pont gras: „Doamnă, luați cărucioare doar de pe șirul al patrulea! Știu ce vă spun!” M-am uitat la om cu atenție. Părea geamănul moșului de odinioară, de la Homorod. Fără țigara Carpați în colțul gurii. O fi fumat-o, zic.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s