Valea Sodomei

apa-de-ploaie

Ploua ca azi. Doar că era vară. Și ai mei toți acasă. La nici șapte ani, îmi pierdeam vremea pe la vale. O vale ciudată, care veșnic a trecut prin fața casei noastre și al cărei nume nu mi-a plăcut niciodată. Oamenii îi spuneau Valea Sodom. Mie îmi suna a ud, a pestilențial, a transpirație, cumva… Mai târziu, pe la vreo unșpe ani, când nenea Nichita mi-a dat împrumut o carte groasă, cu niște basoreliefuri cu oameni îmbârligați pe prima copertă, am citit despre Sodoma și Gomora. Cum că au fost două cetăți la sud de Marea Moartă, care, conform Bibliei, au fost distruse din porunca lui Iehova, pentru desfrânarea de acolo, dar în special pentru homosexualitate. Cel puțin, așa îmi amintesc. Pe tata n-am avut curaj să-l întreb ce e aia. Homosexualitatea, adică. Îmi suna complicat și mi-era frică să nu însemne vreo prostie. Așa că l-am întrebat pe nenea Nichita. El îmi spunea mereu chestii, fiindcă mă vedea „interesată și destupată”. Eram exact copilul pe care nu-l avea, dar și l-ar fi dorit. „Homosexualitatea, draga mea, înseamnă iubire. Între oameni. Doar că nu între femei și bărbați, ci doar între bărbați. Așa au iubit Cezar, Platon, Alexandru cel Mare, toți cei despre care ți-am dat să citești săptămâna trecută…” Așa mi-a spus. Eu am preferat să rețin ideea de iubire. Nu mă prea interesa cine cu cine se iubea. Mă interesa însă cine i-a dat numele văii mele „Valea Sodom”? Și când? Aici nici nenea Nichita nu m-a mai putut ajuta. Atunci am auzit pentru prima oară expresia „nu există dovezi istorice concludente”. Mi-am lămurit-o peste vreo două luni, când tata mi-a cumpărat dicționarul explicativ al lui Vasile Breban și am găsit acolo cuvântul „concludent”. Și altele. La fel de complicate și interesante. Și astfel, am sfârșit prin a citi dicționarul cap-coadă, ca pe cartea groasă primită de la nenea Nichita.

În Valea Sodom au învățat să înoate foarte mulți dintre prietenii mei. „La pod”. Săreau în apă de pe podețul mic, din beton, și înotau până sub coama podului mare, din piatră. Azi, o ruină. Dar îl țin minte ruină dintotdeauna. Pe mine nu mă lăsau ai mei să înot la pod. Că se poate muri, așa mi-au spus.

Atunci însă, în ziua când ploua ca azi, m-am dus la pod să mă uit puțin. Nu înota nimeni. Deși era cald, iar ploaia și mai caldă. Într-un târziu, a venit un băiat. Mare. Mult mai mare decât mine. De fapt, mare cât tata, dar mai tânăr. Și-a dat jos tricoul, a rămas în chiloți și a sărit cap. Știa să sară bine. L-am admirat. Apoi am așteptat să-l văd ieșind. Dar nu ieșea. Doar ploaia tulbura, cu stropii ei, suprafața maronie a Sodomei. O frică rece, nepământeană, a răcit stropii de ploaie ce-mi cădeau pe cap și brațe, făcându-mă să fug. Nu-mi amintesc să fi respirat până acasă. L-am strigat pe tata. I-am spus, cum am putut mai bine, că un om a sărit cap în vale și nu a mai ieșit. Tata a luat-o la goană. A sărit și el cap, la pod, ieșind, după un minut nesfârșit, ținând tânărul de păr. Îl scotea din apă trăgându-l de păr, iar eu mă miram că nu-l doare. Tata l-a întins pe podețul din beton, l-a apăsat pe piept, apoi a venit salvarea, mama, vecinii și n-am mai văzut nimic. Pielea tânărului era vineție. Murise. Iar eu îl văzusem murind. Au mai urmat și alții. Pe care nu i-am văzut. Până la un moment dat, când valea s-a lărgit și nimeni n-a mai înotat la pod.

Încă nu știu de unde-i vine numele Văii Sodom. N-am găsit niciodată „dovezi istorice concludente”. Și am întrebat pe toată lumea. Pe undeva însă, precis există o istorioară. O istorioară din spatele botezului văii. Suculentă, cum altfel! Pe care aș scoate-o la lumină. Mie, Valea Sodomei mi-a livrat doar prima amintire cu un mort și, de două ori în viață, de ziua mea, o gheață numai bună să-mi scot invitații la patinaj pe propriile ghetuțe. În rest, senzația a rămas ca la început: de ud, de pestilențial, de transpirație, cumva…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s